Alegerile trec, dezgustul rămâne

Dezgustat de rezultatele finale

Campania s-a încheiat. Alegerile au trecut și ele, iar noi am rămas cu rezultatele. USL – majoritate confortabilă, ARD-ul – condamnat să treacă în opoziție cu mai puțin de 20%. Un rezultat dezamăgitor pentru Băsescu și ai lui dar nu și surprinzător. Toată lumea știa că ARD-ul nu trece de 25 la sută. La fel de puțin surprinzător este și rezultatul PP-DD-ului, o struțo-cămilă de partid care eram sigur că trece în parlament pentru că, în orice societate, există un anumit procent de populație căreia pur și simplu îi place să fie tâmpită, amăgită și dusă de nas iar „domnu’ Dan”, tocmai asta a făcut în ultimii ani cu OTV-ul lui. Ei bine, în România acest procent, despre care vorbim, s-a dovedit a fi de aproximativ 14 la sută. E un segment al credulilor, al celor cu studii puține și prea puține spre deloc, a maneliștilor și a uneia din minoritățile naționale. Nu, nu la minoritatea maghiară mă refer. Ungurii au fost și, după ultimele modificări electorale, se pare că vor fi pe veci în parlament. UDMR-ul, ca și PC-ul lui Voiculescu, a fost mai mereu în coalițiile de guvernare deși întotdeauna trec pragul electoral la limită. Ei bine acum, cu ale lor cca 5%, ungurii ar putea juca un rol extrem de important în guvernarea României deoarece cu ajutorul lor USL-ul ar putea obține majoritatea constituțională iar odată cu asta controlul total asupra statului. Tare mi-e frică de ce ar putea face cu această majoritate constituțională premierul-plagiator Ponta și veșnicul aspirant la postul de președinte al României, sir Crin Antonescu chiulangiul. Mi-e frică pentru că știu deja de ce sunt în stare să facă pentru a-și satisface neastâmpăratele pofte politice. Ne-au dovedit-o în vară când au încercat, prin metode josnice, mazilirea lui Băsescu.
Așadar, sunt dezgustat de faptul că USL-ul a obținut o majoritate atât de confortabilă, sunt dezgustat de faptul că Partidul Poporului (turmentat) a luat atât de mult și de asemenea, trist pentru faptul că românii i-au lăsat încă o dată pe maghiari să intre în parlament.

Dezgustat de candidați și de campania lor electorală.

Românii basarabeni au fost incluși în Colegiul 2 Diaspora pentru alegerile din Camera Deputaților și în Colegiul 1 pentru alegerile din Senat. Astea sunt doar detalii tehnice și nu vreau să intru în ele prea aprofundat. Despre candidații la funcția de parlamentar din aceste colegii vroiam să scriu.

Pentru Camera Deputaților aveam de ales între Eugen Tomac (ARD), Victor Alexeev (USL) și Gheorghe Viță (PP-DD) pentru că restul candidaților nu prea contau. Evident, marele favorit era Eugen Tomac pentru simplul fapt că era candidat din partea Alianței România Dreaptă a lui Băsescu. Or, că Traian Băsescu e extrem de iubit și de popular în Basarabia nu era nici un secret. Era clar din start că orice candidat ar înainta ARD-ul, va câștiga detașat alegerile din Basarabia. Asta s-a și întâmplat, iar scorul zdrobitor în favoarea lui Tomac s-a înregistrat și cu largul concurs al contracandidaților săi. Să fim serioși, Viță și Alexeev au fost niște glume, nu candidați la o funcție atât de înaltă. Oare USL-ul și „domnu’ Dan” nu au găsit niște oameni mai de Doamne-ajută printre milioanele de români din diaspora pentru a-i înainta drept candidați? Nu i-am văzut pe la televizor și nici personal nu i-am cunoscut dar, analizându-le CV-urile și, mai ales, urmărind postările lor de pe bloguri/facebook  mi-a fost foarte ușor să-mi dau seama că sunt ambii niște agramați care abia leagă două vorbe în „moldovenească”. De română nici nu poate fi vorba la ei, dacă-i vezi/auzi cum se exprimă. În aceste condiții, ținând cont și de formațiunile politice pe care le reprezentau, Viță și Alexeev nu au avut nici o șansă în fața candidatului ARD Eugen Tomac.

La Senat am avut de ales între actualul senator Viorel Riceard Badea (ARD), Cristian David (USL) și Eugen Mihalache (PP-DD). Au fost și alții dar, date fiind partidele ce le reprezentau nu prea contau pentru alegătorii din Moldova. Trebuie să vă spun că, exceptându-l pe Viorel Badea, despre ceilalți candidați nu știam și nici acum nu știu prea multe. Iar dacă eu nu știu nimic despre ei, înseamnă că nu au făcut nimic notabil pentru basarabeni, că dacă făceau, cu siguranță auzeam măcar ceva despre ei. Nu pot să zic că reprezentantul ARD e vreo figură extrem de populară pe la Chișinău dar, de rău de bine, mai auzeam despre el ba că a ieșit cu o inițiativă legislativă în parlamentul de la București, ba că și-a deschis birou la Chișinău, ba nu mai știu ce. Într-un cuvânt, e un tip mult mai cunoscut decât contracandidați. La ora la care scriu acest articol nu cunosc încă rezultatul obținut de Viorel Badea dar sunt absolut convins că a ieșit în fața celorlalți și, probabil își va păstra postul de senator și asta, iarăși, numai pentru simplul motiv că e din partea ARD (a lui Băsescu, adică). Totuși, nu cred să fi luat același pocentaj ca și Tomac pentru că, în primul rând, el e mai puțin cunoscut decât Tomac la noi și, în al doilea, pentru că nu s-a bucurat de aceeași susținere din partea tinerilor pe rețelele sociale precum Eugen Tomac care a știut, încet, încet, prin diferite acțiuni organizate împreună cu tinerii români basarabeni, să-i atragă de partea lui astfel încât acum, în campania electorală, acești tineri să-l susțină ca pe un Dumnezeu al lor. Pe alocuri chiar foarte agresiv ceea ce, mie personal, nu mi-a plăcut deloc. Nu știu cu ce i-a cucerit dar, la cât de aprinși erau pe rețelele de socializare, mi s-a creat impresia că unii băieți erau gata să-și dea viața pentru victoria lui Tomac, ceea ce nu e neapărat de bine.

În concluzie vreau să spun că meritam mai mult. Da, noi, românii din Basarabia, meritam niște candidați mai demni, mai cultivați, mai reprezentativi. Eugen Tomac e un tânăr promițător iar dacă e în stare să facă ceva bun pentru basarabeni abia urmează să vedem. Viorel Badea e un craiovean care nu știu cât de reprezentativ e pentru diasporă. Plus la toate e un traseist politic, a plecat din PDL la PNL, pentru ca peste câteva luni să revină în PDL ceea ce mie nu-mi place la un politician. Viță, Alexeev și ceilalți – niște necunoscuți care au avut o șansă de afirmare dar, incompetenți fiind, au ratat-o cu desăvârșire.

Dezgustul de organizarea dezastruoasă a alegerilor la Chișinău

În Basarabia au fost deschise în total 19 secții de vot, dintre care 4 în Chișinău. Doar 4. Facebook-ul și site-urile de știri au fost împânzite ieri cu fotografii de la secțiile de votare din Chișinău unde cozile păreau să nu se mai termine nici după miezul nopții. Moldovenii au vrut să voteze. Au vrut, dar nu li s-a permis iar asta miroase a încălcare a dreptului la vot. Pe la amiază am vorbit la telefon cu un prieten care m-a sfătuit să mă feresc de secțiile deschise la consulatul României pentru că acolo sunt niște cozi de toată frumusețea, astfel că am ales să mă duc să votez la secția de la Gheorghe Asachi. Am ajuns acolo pe la 6 seara și am văzut o mare de români, toți doritori să-și exercite dreptul la vot. Coridorul liceului (foarte încăpător, de altfel) era plin. Afară, în fața liceului, la fel de mulţi. Am auzit oamenii vorbind cum că la Ciocana ar fi mai puțină lume așa că m-am grăbit să ajung la liceul Gaudeamus. După minute bune de rătăcit printre blocuri am găsit liceul din bezna Ciocanei. Nu glumesc, chiar era beznă peste tot, abia de-ți dădeai seama că acolo ar putea fi o secție de vot pentru parlamentul unei țări membră UE. Singurul indiciu că anume aici e secția de vot era rândul de oameni din fața liceului. Întuneric, frig, ploaie și muuuuulți români. Culmea, toți așteptau cuminți, fără reproșuri, fără văicăreli cum e specific moldoveanului. Ne-am pus și noi cuminți la coada care avansa . . . și nu prea. Frigul și umezeala deveneau tot mai puternice alungându-i acasă pe unii mai puțin răbdători. Alții doar veneau, vedeau rândul imens și făceau imediat cale întoarsă. Cei mai mulți, însă, au renunțat să mai stea în rând când unul din responsabilii de acolo ne-a comunicat, într-o frumoasă limbă română, că secția își va închide ușile la 21.00 fără să dea posibilitatea să voteze celor care erau deja intrați în liceu, cum se întâmplă la alegerile de la noi. Conștienți fiind că nu vor reuși să voteze oamenii au început să se revolte, să-și vocifereze nemulțumirea însă degeaba, reprezentantul secției rămânând neînduplecat și afirmând că nu poate prelungi programul de vot. Eu, din fericire, după vreo 2 ore de stat în rând, am reușit să votez. Am votat pentru Tomac și Badea doar pentru că alți candidați mai buni nu erau și, în plus, niciodată nu am fost un alegător al stângii, cu atât mai puțin a populismului marca D.D. sau a minorităților naționale. Pe la opt jumate ieșeam deja din secție, în urma mea, însă, a rămas o mulțime de oameni. Sînt sigur că nu toți au reușit să voteze. Am văzut că la fel, ba chiar mai grav, s-a întâmplat și la secția deschisă la Asachi. E păcat că oamenilor li s-a îngrădit într-un asemenea mod dreptul constituțional de a vota.

Pe final țin să-i felicit pe Eugen Tomac și Viorel-Riceard Badea pentru obținerea mandatelor de deputat, respectiv, senator în Parlamentul României! Sănătate, inspirație, putere de muncă și . . . NU UITAȚI DE BASARABIA!

Anunțuri
%d blogeri au apreciat asta: